[această pagină pe wiki][indice][EN][BG][CS][DA][DE][EL][ES][ET][FI][FR][GA][HR][HU][IT][MT][NL][PL][PT][RO][SK][SL][SV]

Prelegere: Legislația UE în domeniul drepturilor omului

Informații administrative

Titlu Legislația UE în domeniul drepturilor omului
Durată 60 de minute
Modulul C
Tipul lecției Prelegere
Focalizare Etică – conformitate, legalitate și umanitate
Subiect Legislația UE și internațională/Cadre privind datele, IA, drepturile omului și egalitatea

Cuvinte cheie

drepturile omului, viața privată, combaterea discriminării,

Obiective de învățare

Pregătirea preconizată

Evenimente de învățare care urmează să fie finalizate înainte

Nici unul.

Obligatoriu pentru studenți

Nici unul.

Opțional pentru studenți

  • Referințe Frederik J. Zuiderveen Borgesius (2020) Consolidarea protecției juridice împotriva discriminării prin algoritmi și inteligență artificială, Jurnalul Internațional al Drepturilor Omului; Frederik J. Zuiderveen Borgesius (2018), Discriminare, inteligență artificială și algoritmică, Consiliul Europei; Philipp Hacker (2021) Primele principii ale Legii, legii, inovării și tehnologiei privind inteligența artificială; Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2018) #BigData: Discriminarea în procesul decizional susținut de date

Referințe și context pentru studenți

Nici unul.

Recomandat pentru profesori

Nici unul.

Materiale de lecție

Instrucțiuni pentru profesori

Profesorul ar trebui să acopere următoarele subiecte:

Inteligența artificială (IA) are potențialul de a avea un impact semnificativ asupra drepturilor omului în diferite aspecte ale societății. Pe măsură ce tehnologia IA avansează, aceasta generează o serie de provocări și considerații în materie de reglementare pentru a se asigura că aceste progrese se aliniază și respectă drepturile fundamentale ale omului. Mai multe aspecte-cheie în materie de reglementare a drepturilor omului legate de IA includ:

1. Confidențialitatea și protecția datelor: Problemă: Sistemele de IA necesită adesea acces la cantități mari de date cu caracter personal pentru a funcționa eficient. Acest lucru ridică preocupări cu privire la încălcarea confidențialității și utilizarea neautorizată a datelor. Răspunsul în materie de reglementare: Legile privind protecția datelor, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) în Europa și alte reglementări similare la nivel global, stabilesc standarde pentru colectarea, prelucrarea și stocarea datelor cu caracter personal. Dezvoltatorii de IA trebuie să respecte principii stricte de protecție a datelor și să obțină consimțământul în cunoștință de cauză din partea utilizatorilor.

2. Discriminare și Bias: Problemă: Algoritmii AI pot moșteni prejudecățile prezente în datele de formare, ceea ce duce la rezultate discriminatorii în domenii precum angajarea, împrumutul și aplicarea legii. Răspunsul în materie de reglementare: Reglementările pot necesita transparență în procesele decizionale ale algoritmilor IA. Auditurile părtinitoare și evaluările impactului pot contribui la identificarea și atenuarea efectelor discriminatorii. Legile existente privind combaterea discriminării se pot aplica, de asemenea, sistemelor de IA.

3. Libertatea de exprimare și de informare: Problemă: Capacitatea IA de a manipula și de a genera conținut ridică preocupări cu privire la dezinformare, știri false și cenzură. Răspunsul în materie de reglementare: Reglementările s-ar putea concentra pe transparență în ceea ce privește originea conținutului generat de IA și pe mecanismele de verificare a autenticității. Echilibrarea dreptului la libertatea de exprimare cu necesitatea de a preveni dezinformarea dăunătoare reprezintă o provocare. 4. Drepturile muncii și ale ocupării forței de muncă:

Problemă: Automatizarea bazată pe IA poate duce la strămutarea locurilor de muncă și poate afecta drepturile lucrătorilor și siguranța locului de muncă. Răspunsul în materie de reglementare: Este posibil ca legislația muncii să trebuiască să fie actualizată pentru a aborda aspecte precum recalificarea lucrătorilor disponibilizați, potențialele modificări ale contractelor de muncă ca urmare a colaborării dintre om și IA și asigurarea unui tratament echitabil pentru lucrătorii afectați de schimbările bazate pe IA.

5. Dreptul la un proces echitabil: Problemă: Implicarea AI în procesele juridice, cum ar fi algoritmii de poliție predictivă și de condamnare, ridică întrebări cu privire la respectarea garanțiilor procedurale și la dreptul la un proces echitabil. Răspunsul în materie de reglementare: Cadrele juridice ar trebui să asigure transparența și explicabilitatea IA utilizate în deciziile judiciare. Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere mecanisme de responsabilitate și capacitatea de a contesta rezultatele generate de IA.

6. Supravegherea și libertatea de întrunire: Problemă: Tehnologiile de supraveghere bazate pe IA pot încălca drepturile cetățenilor la viață privată și la libertatea de întrunire. Răspunsul în materie de reglementare: Găsirea unui echilibru între nevoile de securitate și drepturile individuale este esențială. Reglementările ar putea limita utilizarea supravegherii IA în anumite contexte, ar putea necesita o supraveghere strictă și ar putea asigura limitări ale păstrării datelor.

7. Accesul la serviciile de bază: Problemă: Sistemele bazate pe IA pot fi utilizate pentru a aloca resurse și servicii, excluzând eventual populațiile marginalizate. Răspunsul în materie de reglementare: Asigurarea accesului egal la serviciile esențiale, prevenind în același timp excluziunea digitală, necesită reglementări care să impună transparența, echitatea și luarea în considerare a impactului social în proiectarea sistemelor de IA.

Contur

Durată (min) Descriere
15 Discriminare și bias
15 Libertatea de exprimare și de informare și dreptul la un proces echitabil
15 Supravegherea și libertatea de întrunire
15 Accesul la serviciile de bază

Confirmări

Programul de masterat AI centrat pe om a fost cofinantat de Mecanismul pentru interconectarea Europei al Uniunii Europene sub Grantul CEF-TC-2020-1 Digital Skills 2020-EU-IA-0068.